Initial, piesa avea un titlu dublu: D-ale carnavalului sau Barbierul galant.Localizarea si atmosfera de baza a comediei sint indicate concis in didascaliile autorului: „intr-un carnaval, in Bucuresti". Piesa circumscrie, dupa formula inspirata a lui Pompiliu Constantinescu, tribulatiile erotice dintr-o „lume de mahala boema". Intriga farsei — care abunda in surprizele produse de imbroglio-uri si quiproquo-vxi — se tese in jurul a doua triunghiuri pasionale, ce au un punct de intersectie in figura „barbierului galant": Cracanel-Mita Baston-Nae Girimea si, respectiv, Pampon-Didina Mazu-acelasi Nae Girimea. Comicul iese, in primul rind, din contrabalansul dintre cele doua perechi si din acela din cadrul fiecareia in parte (insesi numele eroilor sint in acest sens intru totul edificatoare).
Astfel, Mache Razachescu, zis si Cracanel sau Mangafaua, e limfatic si inexpresiv ca o „rubla stearsa", cu inclinatii efeminate, ilustrate de felul in care se priveste pe indelete in oglinzile frizeriei lui musiu Nae si se gateste, pieptanindu-si „barbetele si chelia"; in schimb, Mita Baston, voluntara, cu predispozitii masculine, e o „republicana apilpisita", de o pasionalitate isterica, „ambetata" de singuratate si doritoare ardenta de divertisment („vino negresit, am pofta sa-i tragem un chef"); ea isi domina cu autoritate partenerul, sugestiva fiind in privinta aceasta scena finala in care il judeca si „il zguduie" pe bietul Cracanel. Fata de primul cuplu, al doilea are caracteristicile inversate: Pampon, fost „tist de vardisti", e „unul inalt, barbos, fioros", de o violenta pompoasa in vorba si fapta (impartind ca „arvuna" strasnice perechi de palme); spre diferenta de Mita Baston, Didina Ma/.u, „exmarsanda" careia ii plac „parfumuri-le, odicoloanele, pomadurile, liubemurile", dezvaluie, in mediul acesta suburban, o anume eleganta si feminitate, precum si frica de scandal. Chiar daca, in conformitate cu legile elementare ale comicului, Cracanel si Pampon, asemeni lui Stan si Bran, sint contrastanti fizic si temperamental, pe ambii ii uneste o sentimentalitate romantioasa; aceasta pentru ca primul are „naturelul simtitor" si tine „mult la amor", al doilea deoarece dovedeste un fel de slabiciune in fata femeii, considerata a fi victima propriei sale naturi copilaresti: „femeie! ochi alunecosi, inima zburdalnica!". Intriga piesei este declansata de cautarea frenetica intreprinsa de catre „amantii de punga", adica de catre Pampon si Cracanel, pentru descoperirea „amantului de inima" care a provocat un „caz de traducere dubla"; in paralel, Mita, cu impulsurile ei de „creme-nala", vrea sa se razbune, cu „vilrion englezesc", pe infidelul barbier caruia i-a fost „fidea" si, totodata, pe Didina, adica pe „infama" care i-a rapit iubitul de taina.
Sursa: wikipedia
DESCARCATI (teatru radiofonic)